WildAI [eye], un proiect dedicat monitorizării vieții sălbatice din Carpații, a început oficial printr-o întâlnire a partenerilor care a avut loc la sediul WWF din Zurich. Prin programul pilot, viziunea este de a colecta și analiza într-o singură platformă date cu mai multe senzori în timp real pentru a informa deciziile manageriale și cunoștințele științifice care pot aduce beneficii nu numai faunei sălbatice, ci și economiile locale din Carpați și dincolo de acestea, în un proiect cu adevărat integrat cu tehnologie naturală.

image

Europa are puține locuri în care natura este încă păstrată în cea mai sălbatică stare a acesteia. Aceste zone sălbatice au un impact major asupra bunăstării mediului nostru natural, însă rezistența lor se bazează pe luarea unor decizii informate care ajută la echilibrarea bunurilor și serviciilor pe care le oferă natura sălbatică. Programul pilot va avea în vedere Carpații Meridionali localizați în România, cu un accent special pe un sit Natura 2000 de 59.000 ha, Munții Tarcu, care găzduiește o inițiativă ambițioasă de reabilitare a zimbrilor.

image

WildAI [eye] prevede creșterea impactului monitorizării vieții sălbatice, prin proiectarea unui sistem de inteligență artificială (AI) care conține dispozitive de urmărire GPS mici care pot fi atașate de zimbru și carnivore mari și alte mamifere mari. Acest proiect este o platformă de lansare pentru a produce instrumente rentabile pentru monitorizarea pe scară largă a speciilor sălbatice adaptate la terenul dificil din Carpați. Dobândirea automată a datelor de pe teren va contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă managerii din zonele protejate care au folosit instrumente care depind de exactitatea datelor și de resursele fizice limitate. Aceasta va fi o resursă excelentă și pentru oamenii de știință, care vor putea proiecta mai bine studiile despre specii și habitate și vor trage concluzii cu privire la introducerea ulterioară a zimbrului în sălbăticie. În plus, este necesar să se înlocuiască colierele scumpe conectate la satelit cu o soluție mai ieftină și utilă în timp real. Monitorizarea va fi efectuată prin intermediul trackerelor GPS care pot fi purtate pe baza tehnologiei de rețea radio LoRaWAN care trimite informații către un server despre poziția zimbrului. Prin intermediul informațiilor de etichetare în bazele de date și combinând intrările privind condițiile meteorologice, altitudinea, vegetația, sistemul va permite celor care analizează datele să interpreteze și să contextualizeze comportamentul zimbrilor. Platforma GIS (Geographic Information System) va genera vizualizări complexe ale hărților și va informa deciziile manageriale. Blockchain va fi un plus interesant, deoarece există o mare nevoie de a evalua potențialele investiții în zonă de la persoanele interesate să protejeze natura. Acest lucru ar putea fi realizat prin traducerea valorii serviciilor ecologice în zonă.

image

Pe lângă o prezență internațională puternică de la WWF Internațional și WWF Elveția, WWF-România, ca teren de testare și sprijin specializat de la specialiștii bizoni ai Parcului Natural Vanatori Neamt, primul site de reabilitare a bizonilor din România, la întâlnirea de lansare i sa alăturat partenerul hardware Miromico responsabili de integrarea IoT (Internet of Things) și reprezentanții Fundației Porini și ETH Zurich, care promovează Blockchain în sistemele de sustenabilitate. Miromico câștigă finanțarea pentru semințe printr-o provocare ridicată de WWF-România și susținută de Impact Hub ca parte a unui program Orizont 2020. Ansamblul de consultanță în domeniul științelor în domeniul artelor, Ars Analitica, a participat la reuniunea de lansare de la distanță, pentru a înțelege mai bine cât de mult putem obține cu predicțiile făcute cu ajutorul mecanismului de învățare (AI). Parteneriatului i se alătură ESRI, o autoritate globală în GIS. O echipă formată din 6 tineri profesioniști din Belgia, Olanda, Italia, România și Suedia se află pe prima linie a acestui proiect ca o resursă de teren pentru echipa multidisciplinară internațională descrisă mai sus. Cei 6 stagiari fac parte din programul de cercetare de teren Bison Hillock, lansat în 2016, cu sprijinul financiar al Programului de Cooperare Elvețiano-Român, și care se menține anual prin intermediul unei finanțări acordate de Programul de Voluntariat al WWF International.

„Credem cu toții că reîntoarcerea zimbrului oferă o oportunitate unică de a proiecta o intervenție sistemică la nivel de peisaj, pornind de la această specie de piatră de temelie și de sălbăticia ecologică a peisajului carpatic”, spune pilotul de proiect Oana Mondoc de la WWF-România.

WildAI [eye] aspiră să găsească un sprijin financiar suplimentar în viitor, demonstrând impactul zimbrului asupra lumii și închiderea ciclului cu ajutorul educației locale concepute în jurul bunăstării naturii sălbatice. Munții Carpați sunt unul dintre cele mai bogate rezervoare de biodiversitate din Europa, unde speciile emblematice, cum ar fi ursul brun, lupul gri, râsul euroasian și, recent, bizonul european. În 2013, WWF și Rewilding Europe au demarat o inițiativă ambitioasă de reabilitare a bizonului în Munții Tarcu din România. Zimbrul, ca un erbivor sălbatic mare, este un instrument cheie pentru restaurarea naturală a zonelor degradate sau vulnerabile, deoarece acestea contribuie la menținerea diversității și bogăției acestor peisaje, prin crearea coridoarelor pentru mișcarea altor animale prin capacitatea lor de navigare.

image

WildAI [eye] este primul pilot al WWF-România ca „Laborator Panda”. Prin intermediul laboratoarelor Panda Labs, WWF lucrează cu tehnologia, mediul de afaceri, proiectarea, mediul academic și conservarea pentru a dezvolta noi abordări de rezolvare a problemelor cele mai stricte ale planetei noastre. Panda Lab va deveni acceleratorul descentralizat al WWF România, o comunitate de rezolvare a problemelor care are ca scop atragerea de parteneri și finanțarea treptată.

image