Explorarea noastră continuă, căci, cum spuneam săptămâna trecută, în fiecare săptămână explorăm un parc național nou, iar zilele trecute a venit rândul Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița. Vremea a fost destul de înnorată, iar locurile destul de umede, însă aceasta nu ne-a oprit, în prima zi, să mergem 18 km pe jos, iar a doua zi 21 de km, tot pe jos. Frumusețile pe care le-am descoperit aici sunt puse pe lista de explorat a fiecăruia dintre noi, mai ales primăvara, când totul revine la viață. Am avut parte de trasee pe lanțuri, poteci foarte înguste pe lângă ape învolburate și un lac care aproape ne-a hipnotizat cu albastrul-smaralad al său: Lacul Ochiul Beiului. În prima zi, printre altele, am făcut un traseu relativ clasic, făcut de multă lume, Cascada La Văioaga – Ochiul Beiului – Cascada Beușnița. Din păcate, Cascada Beușnița era secată și nu ne-am putut bucura de spectacolul pe care îl oferă aceasta de obicei, atunci când apa curge șiroaie, dar acesta este încă un motiv pentru care să revenim și să o vedem în toată splendoarea sa. Seara, am înnoptat la o pensiune din comuna Sasca Montană, comună atât de cunoscută pentru exploatările miniere, făcând parte, încă din vechime din zona minieră Moldova-Nouă-Sasca, denumită pe atunci ”Centum putae”, adică ”regiunea cu o sută de mine”.
A doua zi, dis-de-dimineață, am luat-o iar la drum, de această dată pentru a parcurge un traseu foarte solicitant(noroc că ziua a fost însorită, deci ne-a dat un implus) care ne-a făcut să ne crească adrenalina la maximum, mai ales când am avut de trecut pe lanțuri, iar apa în chei era mai mult decât nervoasă. Potecile înguste, pe lângă stânci, ne-au dat și ele emoții, dar ne-au ajutat și mai mult să cooperăm unul cu celălalt și să fim foarte atenți pe unde călcăm. Despre chei, ce pot să vă spun, până nu pui piciorul acolo nu crezi câtă frumusețe se poate ascunde în acea zonă și cât de multe ai de explorat. Sunt impunătoare și nu sunt pentru toată lumea, însă, probabil acesta este și farmecul său. După ce aproape toată ziua am mers pe jos, cu foarte mici opriri, spre seară ne-am luat la revedere de la această zonă și ne-am îndepărtat înapoi spre casă, acolo unde Lupa ne aștepta… neastâmpărată ca de obicei.

For English go here » https://bisonhillock.ro/post/167918534891/explorind-a-new-national-park-cheile

image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image
image

Text și foto Daniel Mîrlea

http://www.wwf.ro/visitbison