Fiecare întâlnire cu zimbrii este, întotdeauna, plină de emoție și cunoaștere. De curând, împreună cu Alba și Angus, am mers în zona perelor dulci-amărui, zonă în care, preț de mai bine de 2 ore, am stat și am analizat mai multe exemplare de zimbri, fiecare unic prin natura sa. Am stat destul de aproape de ei și chiar dacă tentația de a-i surprinde cu aparatul de fotografiat în diferite ipostaze era mare, am stat și i-am privit, încercând să le înțeleg comportamentul. În mare parte din timp m-am bucurat de ceea ce mi-a fost dat să văd. Aceste animale sunt blânde și timide, însă, în același timp, dedicate spiritului lor de ”familie”, de apărare. E frumos să poți vedea cum decurge un proces atât de simplu ca exprimare ”hrănitul”, să poți vedea cum caută cu botul prin iarbă, cum o aleg cu grijă, cum își mișcă trupul încet, cum se scarpină de copaci, după ce reguli scrise sau nu își au locul în turmă. Spre apus, aceștia au ieșit din pădure într-o mică poieniță, iar noi i-am urmat încet, lucru care nu ne-a rămas nerăsplătit, deoarece lumina caldă a soarelui bătea peste ei.

For English go here » https://bisonhillock.ro/post/167315155966/close-to-the-bison

image
image
image
image
image
image

Text și foto Daniel Mîrlea

http://www.wwf.ro/visitbison